TITLU: Reorganizarea şi amenajarea spaţiului public central din municipiul Râmnicu Vâlcea
ORGANIZATOR: Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) si Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a OAR
ECHIPA: Elena Dragu, Adrian Soare, Irina Bogdan, Irina Plopeanu, Matei Bacanu, Tudor Gherman (SYAA Design),  Irina Criveanu, Serban Popescu Criveanu, Ramona Ungureanu, Ovidiu Dina (Quattro Design), Ioana Tudora, Diana Culescu, Mihai Culescu, Christian Voinescu (RPR)
PERIOADA:  iunie 2012
REZULTAT: Premiul III

PROPUNEREA DE ANSAMBLU este subordonată elementelor specifice ale dezvoltării istorice a oraşului şi a rolului său prezent în sistem regional. Evoluţia oraşului este determinată de legătura cu drumul istoric structurant situat pe malul drept al Oltului, la confluenţa cu valea Râmnicului (Olăneştilor). Punctul nodal al oraşului este zona de intersecţie a celor două sisteme de circulaţie generate de râuri, zona Terasei – amplasată între cele două spaţii publice centrale – Parcul Lahovari şi Scuarul Mircea cel Bătrân.
Zona de studiu coincide cu zona centrală a oraşului şi reprezintă, în fapt, oraşul istoric. Acesta a fost modificat major în a doua jumătate a sec. XX, ţesutul nou negând, în bună măsură, caracteristicile oraşului vechi şi, în particular, conducând la o situaţie paradoxală: fronturile blocurilor ascund funcţiuni şi clădiri importante: oraşul din spatele oraşului.

Conceptul de dezvoltare porneşte de la următoarele obiective majore:
Privilegierea spaţiilor publice reprezentative ale oraşului şi, pentru aceasta, necesitatea reducerii drastice a traficului din oraşul istoric;
Descoperirea spaţiilor ascunse ale oraşului istoric dispărute în momentul sistematizării oraşului şi, pentru aceasta, includerea în circuit public a incintelor blocurilor şi materializarea legăturilor dintre acestea printr-o reţea pietonală coerentă;
Descoperirea elementelor de valoare arhitecturală şi istorică (monumente, clădiri şi parcuri istorice situate în spaţii deschise sau ascunse) şi, pentru aceasta, crearea de legături lesniocioase pentru pietoni şi ciclişti;
Rememorarea unor elemente majore ale oraşului istoric şi, pentru aceasta, crearea unor elemente memoriale în spaţiul public (Terasa ca spaţiu major de întâlnire a orăşenilor, Canalul Morilor în zona pieţei comerciale);
Utilizarea potenţialului natural al oraşului pentru recreere şi, pentru aceasta, crearea de circuite de promenadă în legătură cu zonele de luncă (reamenajarea malurilor văii Râmnicului – Olăneşti – şi, în perspectivă, a malurilor Oltului) şi a zonelor de înălţime care permit vederi remarcabile către oraş şi luncă (reamenajarea, în perspectivă, a zonei împădurite a Capelei, inclusiv a pistei de bob dispărute după 1950).
Principiile utilizate pentru amenajarea zonei restrânse (A) sunt următoarele:

Restabilirea ierarhiei spaţiilor din zona centrală, modificată în urma intervenţiilor din a doua jumătate a secolului XX şi, în particular, restabilirea importanţei spaţiului denumit anterior “Terasa”, fosta inimă a oraşului istoric, situat la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân, Str. Mihai Bravu şi fosta Str. Al. Lahovari (al cărei tronson de vest a fost inclus în scuarul Mircea cel Bătrân);
Crearea, în legătură cu intersecţia dintre Calea lui Traian şi Str. Regina Maria, a unei pieţe reprezentative - zonă de detentă faţă de frontul de blocuri agresiv de pe latura sudică a Str. Regina Maria în care se vor amplasa jeturi de apă; în spatele acestei pieţe se vor menţine parcajul şi staţia de transport în comun (elemente solicitate prin temă); intersecţia majoră va fi tratată în sistem japonez (utilizat şi în 2009 la Londra, de pildă, pentru fluidizarea traficului pietonal). Trecerea de pietoni denivelată nu este, astfel, necesară, însă se poate realiza într-o etapă de ulterioară;
Reorganizarea Scuarului Mircea cel Bătrân şi transformarea sa într-un spaţiu reprezentativ, liber, multifuncţional, care aminteşte de incintele oraşului modern; în acest mod, spaţiul va putea găzdui concerte, târguri, festivaluri, fără afectarea vecinătăţilor. Fronturile plantate înlocuiesc fronturile construite dispărute, iar traseul diagonal istoric va fi sugerat în interior; declivitatea naturală permite realizarea unor platforme cu funcţie dublă: alee şi loc de stat (amfiteatru);
Restaurarea Parcului Lahovari, cu menţinerea direcţiilor principale, cu înlocuirea arborilor bătrâni şi cu realizarea unei peluze şi a unui spaţiu generos central; se va reface axul de compoziţie determinat de Biserica Buna Vestire (ax al amenajării istorice) şi se va reorganiza accesul dinspre Bd. Tudor Vladimirescu;
Pavarea Terasei şi subordonarea, faţă de aceasta, a suprafeţelor pavate şi plantate din faţa casei Lahovari (fostă Primărie a oraşului); accentuarea, prin compoziţie, a valorii arhitecturale a clădirii;
Deschiderea perspectivei către Biserica catolică Sf. Anton, a cărei vedere este astăzi obturată de o clădire inadecvată (menţiune “în demolare” pe planul furnizat pentru concurs); degajarea presupune trecerea terenului în domeniul public al Municipiului, printr-una din metodele legal existente;
Crearea unui nou ax de legătură către sud (către zona pieţei comerciale).

In consecinţă, au fost create pentru zona extinsă (B):
Un sistem de circulaţie în teritoriul municipiului care urmăreşte eliminarea traficului de tranzit din oraş (prin centura de est, prin realizarea arterei ocolitoare intermediare de pe malul drept al Oltului) şi reducerea traficului intern municipal din centrul oraşului (prin crearea unui inel central al cărui spaţiu interior e destinat cu prioritate pietonilor). In afara inelului central, sistemul de trafic se păstrează neschimbat.
Acest sistem adaptează local conceptele occidentale validate în timp cu cele de ultimă oră referitoare la organizarea circulaţiei: sistem inelar cu sensuri unice, de viteză redusă; artere interioare cu sensuri unice, cu două de benzi de circulaţie, cu piste ciclabile (în sit propriu şi prin excepţie on-road), în care prioritară este circulaţia pietonală. Axul structurant al Căii lui Traian are un profil deosebit în inelul central, cu integrarea a două benzi pentru transport în comun.

De notat faptul că acest sistem poate fi implementat în faza I, independent, iar artera ocolitoare intermediară poate fi realizată ulterior. Măsurile complementare necesare sunt minimale (panouri de orientare, parcări amenajate), iar remodelarea trotuarelor se va face fără costuri mari, putându-se utiliza parte a elementelor existente; ulterior se pot construi cele două parcări subterane (în zona pieţei şi din Bd. Tudor Vladimirescu – Str. Gen. Praporgescu);
Adoptarea acestui sistem face ca intersecţiile denivelate să nu mai fie obligatorii, cu avantaje majore în ceea ce priveşte calitatea spaţiului public. În proiect au fost rezervate amplasamente posibile pentru pasarele pietonale.
Un sistem de punere în valoare a spaţiului public major care urmăreşte creşterea reprezentativităţii zonei centrale (prin punerea în valoare a elementelor de valoare istorică, arhitecturală, peisagistică) şi facilitarea legăturilor interne ale oraşului (prin recrearea legăturilor dintre zonele comerciale, dintre acestea şi zonele de locuire ş.a.).
Acest sistem creează o ierarhie a spaţiului public, prin:
tratarea privilegiată a spaţiilor majore (Scuarul Mircea cel Bătrân – amenajat ca spaţiu multifuncţional, parcul Lahovari – restaurat, refacerea zonei Terasei la joncţiunea primelor două, extinderea plantaţiilor decorative a frontului de nord al Bd. Tudor Vladimirescu cu mascarea parţială a magazinului Billa etc.);
restaurarea estetică şi funcţională a spaţiilor majore alterate (zona Pieţei comerciale, zona celor două poduri de pe râul Olăneşti care astfel va deveni o esplanadă de prim rang, situată la intrarea în oraşul istoric dinspre sud);
refacerea spaţiilor minore alterate prin concepţie sau utilizare (zona dintre cele două mall-uri, zona Billa ş.a.);
integrarea în circuitul public secundar a incintelor blocurilor – caracteristice oraşului (prin amenajarea peisageră a acestora; astfel se va pune în evidenţă un circuit major de legătură între clădirile de interes istoric, cultural, administrativ şi spaţiile majore)
Acest sistem permite tratarea diferenţiată a intervenţiilor după funcţiunile zonei în care se inserează, subliniindu-se, de la sud către nord, următoarele arii specifice:
aria majoră de promenadă (albia râului Olăneşti, cu amenajări minimale, care poate fi utilizată în afara perioadelor de debit mare şi amenajările de pe malul drept, în legătură cu Parcul Zăvoi, esplanada sud la intrarea în oraşul istoric)
aria comercială centrală (amenajarea pieţei comerciale, a zonei mall-urilor şi a legăturii dintre ele);
aria verde centrală (scuarul Mircea cel Bătrân, parcul Lahovari, frontul de nord al Bd. Tudor Vladimirescu);
aria de dezvoltare a centrului (în care dezvoltarea urbanistică este posibilă şi în care zona Primăriei se constituie într-un nou centru local, legat prin noi axe pietonale de zona centrală);
aria de reabilitare a centrului (zona de vest, în care se face legătura axului Căii lui Traian cu aria de locuire şi de promenadă a Dealului Capela).
Un sistem de spaţii plantate care urmăreşte creşterea calităţii factorilor de mediu în oraşul istoric (prin reducerea suprafeţei carosabile şi regândirea circulaţiilor din incinte, spaţiul pe care pot fi realizate plantaţii sporeşte semnificativ; în paralel, se vor realiza tăieri de arbori inadecvaţi şi replantări).

Punctele-cheie şi etapizarea intervenţiilor
Etapa I. Amenajarea sistemului de circulaţii. Realizarea investiţiilor din Scuarul Mircea cel Bătrân şi de la intersecţia Căii lui Traian cu Str. Regina Maria
Etapa II. Amenajarea ariei majore de promenadă (albia râului Olăneşti şi esplanada sud) şi a ariei comerciale centrale (inclusiv parcaj subteran).
Etapa III. Finalizarea amenajării ariei plantate centrale (parcul Lahovari, frontul de nord al Bd. Tudor Vladimirescu); prepararea etapei IV.
Etapa IV. Amenajarea ariei de dezvoltare a centrului (scuar Primărie, parcaj subteran din Bd. Tudor Vladimirescu – Str. Gen. Praporgescu).
Etapa V. Amenajări în aria de reabilitare a centrului (incinte, axe transversale).