• Print




TITLU:
Reabilitarea şi amenajarea Curţii „Johannes Honterus” Braşov

ORGANIZATOR: Asociaţia „Salvaţi Centrul Istoric al Braşovului" în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov şi Biserica Evanghelică CA Braşov, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) în parteneriat cu Filiala Teritorială Braşov-Covasna-Harghita a Ordinului
ECHIPA: Alex Axinte, Cristi Borcan, Radu Lesevschi (studioBASAR) Ioana Tudora, Bogdan Gyemant-Selin, Diana Culescu, Mihai Culescu, Ioana Streza, Christian Voinescu (RPR_), Claudiu Forgaci, Alexandru Tudose (randari), Șerban Popescu-Criveanu, Mircea Crișan (experti restaurare)
PERIOADA: noiembrie 2011
REZULTAT: Premiul II




O Curte... 7 Curți
Curtea Honterus se desfașoară astăzi între grandoare și măreție pe de o parte și modestie și simplitate pe de alta, fapt firesc având în vedere istoria ei dar și valorile pe care le reprezintă. Această dualitate a spațiului va fi subliniată prin seria de spații – Curțile – generate în cadrul proiectului.

 Caracterul individualizat al acestor curți este determinat de modul în care acestea funcționează dar și de modul în care sunt amenajate.

În acest sens propunem o subliniere a spațiului generat și centrat în jurul Bisericii Negre, care se configurează ca o “paralaxă” a acesteia. Prin reconfigurarea sistemului de rigole, în conformitate cu imaginile istorice din arhive, se obține același efect de halou al conturului bisericii. Astfel se obtin o serie de perimetre ce subliniază biserica. Această serie de elemente concentrice, dezvoltate în jurul bisericii desenează în spațiu Curtea Honterus sau Curtea Bisericii. În cadrul acestei curți, plecând de la rolul jucat de Biserica Protestantă în general și de Johannes Honterus în particular în dezvoltarea educației am propus o serie de elemente care, pe lângă caracterul practic, la nivelul pieței urbane, să aibă și unul educativ și evocator: jardinierele cu plante aromatice și medicinale, asupra cărora copiii din școală pot afla informații prin intermediul inscripțiilor care amintesc și despre preocupările de naturalist ale lui Johannes Honterus; alte informații privind cercetările lui Honterus, înscrise în spiritul epocii sale sunt prezente pe imensa lespede ce delimitează curtea liceului. Astfel mobilierul pieței nu este format din simple obiecte de design ci re prezintă un întreg sistem de informare și educare menit să stârnească curiozitatea elevilor dar nu numai a lor.
Către Piața Sfatului este creat un spațiu de articulație, demarcarea cestuia față de Curtea Honterus fiind realizată pe traseul fostului zid de separare a piețelor. Deși legătura vizuală (ce permite o perspectivă asupra bisercii dinspre Piața Sfatului) rămâne deschisă, noul spațiu de articulare nu mai este orientat spre Biserica Neagră și nu mai este nici un simplu pasaj între cele două piețe principale. El își capătă propria identitate și centralitate: Curtea Mică. Tot un rol educativ îl are și macheta Curții Honterus amplasată în această Curte Mică a Bisericii. Acesta este făcută atât pentru a da turiștilor o vedere de ansmblu asupra spațiului cât mai ales pentru a explica structura arhitecturală a acestui spațiu nevăzătorilor. Macheta include explicații în Braille asupra fiecărei clădiri precum și o “scară tactilă”. Tot în această piațetă este amplasată o dală ce amintește, prin modul în care a fost concepută, de cântarul orașului și de unitățile de măsură ale epocii.
În fața Liceului Honterus este demarcat, la nivelul pavimentului un spațiu care, deși a aparținut întotdeauna Curții Honterus este dominat, mai ales la nivel funcțional și al practicilor spațiale, de prezența liceului (sau a fostului muzeu).  Propunem astfel o personalizare a celor două curți: Curtea Școlii și Curtea Honterus, a bisercii, fără a le separa în mod real. Această distincție creată la nivelul pavimentului dar și prin inserarea unei imense lespezi de piatră, poate sublinia / genera și o definire a practicilor spațiale care să determine o separare a spațiului de recreație a elevilor de spațiul subordonat bisericii.
În partea de nord mica terasă plantată, împreună cu zidul / banca, crează o delimitare netă a spațiului bisericii de strada Barițiu, separând spațiul de circulație, zona comercială și cafeneaua de Piață fără a descuraja însă accesul spre bisercă. Mai mult zidul de separare, configurat ca o poartă de acces, subliniază Curtea cu Pomi și devine un aparat de intrare și informare, înglobând panouri explicative cu privire la clădirile de patrimoniu și la istoria locului.
Legătura intre strada Barițiu și Curtea Honterus se face și prin intermediul Curții de Piatră, spațiu închis ce capătă caracterul unui muzeu în aer liber, în care vor fi expuse o serie de elemente arhitecturale, aparținând Bisericii Negre și care astăzi sunt depozitate pe latura sa de nord precum și o altă serie de elemente prin care curte – muzeu va aminti de una dintre funcțiunile dispărute astăzi din structura pieței: Muzeul Sașilor
Curtea cu cărți este un spațiu semi-închis, al cărui caracter este determinat de existența anticariatului. Din nou vegetația nu are un simplu rol ornamental ci mai degraba unul educativ, amintind de locuirea la curte, de plantele utilizate în mod uzual pentru înfrumusețarea spațiului privat al locuirii. În această curte este prevăzut și un hot-spot wi-fi care să permită accesul la internet, spațiu virtual al informării. Curtea este vizibilă prin deschiderea celor trei nișe ale zidului, atrăgând trecătorii și oprindu-i o vreme în jurul cărților, a florilor sau în jurul unui cafele, licoare legată de nașterea spațiului public și al dezbaterii.


Curtea - Balcon, care asigură accesul spre Sediul Bisericii Evanghelice este un spațiu simplu, care permite observarea teatrului urban al Curții Honterus și al Curții Școlii. „Fotoliile” izolate, individuale, devin puncte de contemplare a mișcării, a elementelor ce generează noua viață a sistemului de curți. Blaconul rămâne astfel un spațiu izolat, în afara tranzitului și agitației, dar deschis vizual ca logie de teatru orientată către marea scenă urbană.